Partea I
Dacii. Dacia romană. Dacia Felix. Dacia română. Dacia – group Renault.
Traian era nervos. Idiotii daci de la nord de Dunare apareau din ce in ce mai des in metrourile si in magazinele latine. Nu era ceva serios. Adica nu se putea compara cu viitoarele navaliri barbare de peste cateva sute de ani. Da’ era annoying. Mailurile cu petitii venite de la administratorii de la sud de Dunare ii stricau siesta in fiecare dupa-amiaza.
Pe ecranul iPodus-ului petitia sosita astazi astepta un raspuns.
Ave Caesar, domnule presedinte al Imperiului. Imi pare rau sa va deranjez, insa nu se mai poate. Zilnic, dacii cu fuste inflorate (sau sotiile lor – nu se poate spune, data fiind asemanarea dintre sexe) navalesc peste noi. Gradul ridicat de disconfort urban provocat de aceste incursiuni este justificat, conform declaratiilor unuia dintre cei prinsi asupra faptului (adica cu mana sub toga unui nobil roman), in felul urmator: “Lasa-ma, ba, in pulos mea, ca sa mananca si gura mea un panus. Am noua pui de daci acasa si, pa Zamolxes, sa ‘nebunescus de am ce sa le dau sa mananca. Nu saraciti voi, da-va’n zobosus, din atat!”.
Caesare, am reprodus mai sus exact cuvintele barbarului. Dupa cum am mai spus, vecinatatea cu asemenea subculturi nu face bine Imperiului. Propunerea cetatenilor de la sud de Danubius este, asa cum stii deja, solutionarea acestei stari de fapt, in conformitate cu dreptul politic international universal acceptat, cu invazia.
PS. Se vorbeste ca muntii lor aur poarta, ceea ce pare a fi adevarat, avand in vedere ghiulurile si salbele barbarilor.
PPS. Daca aveti nevoie de un guvernator peste minele de aur din muntii barbari, ai un attach cu calificarile mele in ceea ce priveste marketingul minier.
PPPS. Fa ce ceva, ca asa nu se mai poate!”
Nu, nu se mai poate, isi spune Traianus.
- Apolodor? Oi! Unde dracu esti?
Ideea imparatului era simpla: ca sa scapi de idiotii astia de daci, trebuie sa-i civilizezi, introducandu-i, cu forta daca e nevoie, intr-un program de integrare sociala, economica si politica in structurile imperiale. Ergo, tre’ sa intram peste ei. Domitian, babalaul ala care a fost prea moale cu ei, e un cretin! Bag o divizie dinspre est si cu alta trec Danubiusul.
- Apolodor! striga el iarasi.
Zornaind niste monede in palma, Traian zambeste. Aur, huh? Poate imi bat si eu niste monede mai serioase. Astea, daca te asezi pe ele, se rup imediat in cinzeci de romanocenti. Si femeile dace… Hmmmm… Daca sunt, asa cum se spune, cu barba si pula, pot sa impac si capra si varza: sa raman gay si sa fac copii.
- Apolodor! Unde-i idiotul ala?
Un sclav isi face aparitia.
- Escuse me, sir.
- Unde-i Apolodor?
- La Damasc.
- La Damasc???
- E la un taiat de mot.
- Arăbete manelist, mormaie nemultumit imparatul.
Cateva luni mai tarziu, invingator in razboiul cu dacii, Traian dicteaza termenii contractuali ai armistiului.
- 1: Dacii nu mai au voie sa treaca Dunarea altfel decat cu pasaport.
- Ete na! intervine Decebal. Si cu dreptul ala libera circulatie, cum ramane?
- Ca’n tren! Shut the fuck up! 2: Saptamanal, doua femei dace vor fi trimise pentru cursuri de specializare la Roma. Ma voi ocupa personal de instruirea lor.
Decebal ranjeste ironic:
- Lasati, lasati!
- 3: Se vor construi strazi largi cu sase benzi, orase, mine…
- Strazi? Oooh… Mmmm… Paiiii… Unde?
- Peste tot. Dinspre Apuseni spre Roma. Ca, deh, toate drumurile…
- Ma rog, intreb pe unde pentru ca… Ar ca fi ceva de discutat. Trebuiesc facute expropieri si… la ce pret? Io as cam avea niste pamanturi prin Dacia si… stii tu… poate facem strazile alea pe unde trebuie.
Decebal face cu ochiul. Traian ii zambeste complice.
- 4: Se vor numi administratori romani pentru a pune in practica politica de impozitare imperiala…
- Ha ha ha! Impozite? He he he! Hi hi hi. Adica sa plateasca dacii impozite? Ho ho ho!
Decebal se sufoca de ras
- ?!? se mira Traian
- Mai vorbim, noi!
Dupa cativa ani, invingator in cel de-al doileal razboi cu dacii, Traian sta pe o buturuga si privese ingandurat trupul lui Decebal.
- Ce dracu, ma, prost mai esti! murmura el catre cadavru. Sa cazi si sa te infigi ca boul cu gatul in propiul cutit? Si toata harababura asta cu razboiul pentru ce? Doar pentru ca i-am tras-o lu’ frumuselul ala de frac’tu? De unde dracu era sa stiu ca si voi aveti femei normale, nu cu mustati, asa cum au grecii si spaniolii?
Dintr-un tufis, un batranel simplu, sarac si cinsit se apropie de imparat.
- Tovarase imparat, pot sa discut cu dumneavostra?
- Tu cine ma-ta mai esti?
- Cine sunt e irelevant. Ce am sa va spun e esential pentru viitorul acestei tari.
- Eh?
- Stiu, din surse sigure, ca aveti probleme cu administrarea provinciei. Am aflat ca mai multi daci liberi au organizat o contra-revolutie la Sarmisegetusa. Va pot rezolva aceaste probleme. Stiti, in ultimii ani, i-am organizat pe minerii pe care i-ati adus de pe tot cuprinsul tarii intr-o structura sindicala puternica, solida, insufletindu-le puternice trairi civice. Va pot elibera Dacia de aceste scursuri intelectuale libere. La nevoie, plantam si panselute.
Traian priveste cu scarba alunitele urate de pe obrazul batranului.
- De unde stiu eu ca pot avea incredere in tine?
Interlocutorul sau zambeste fals, cinic si rece:
- Dar cine crezi tu, Cesare, ca l-a sinucis pe Decebal?
- Huh?
- Eo. Cu un tovaras revolutionar dac. L-am sinucis la Tragoviste, impreuna cu un camarad, Ghilău (sau Gelu, dupa unele atestari) Voican Voiculescu.
Traian tace.
Traian a tacut si atunci, tace si acum. Batranul a luat tacerea drept incunviintare si a organizeat alegeri libere de continut si inteligenta si a impins Dacia inapoi, la deal, catre evul mediu.
________________________
In urmatorul episod o sa povestim despre celelalte invazii barbare si despre sosirea salbaticilor huni. Pardon, a ungurilor.
Ta taaa!
Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Partea doi maghiar – ketto or something)
O mie de ani de absenta. De ce a ramas lumea fara români/daci/goruni?
Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Partea a treia pe romaneste)
Mare ban, mare vornic, mare vornic, mare spatar, mare boier.
Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Partea a patra – cliché)
Piesa scurta intr-un act (si ala scurt) in care unitatea românilor isi ia scurtu’ din nou.
Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Mandra parte a cincea)
Da’ mai lasa-ma, Rafiro, [...] cu chestii d’astea efemere.
(sau unde dragostele de Viteazu se sucomba)
Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Partea şase, desi nu cred)
In care, incet incet, incepe sa se scrie si sa se citeasca.
Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Partea şase – scris)
In care, incet incet, incepe sa se scrie si sa se citeasca pe bune si in Moldova.
zobosus?=)) zobosus, ma? asta-i sloboz?lolol
si apolodor apelat cu “oi” si plecat la un taiat de mot?lol irl
nu esti sanatos:))
aştept să văd cum dracu’ se făcu de trecură (n’ar mai fi…) batalioanele alea Carpaţii…
(foarte tare, foaaarte tare!)
Mortua sum. De ras!
Urmatorul episod pe cand ?
O sa incerc sa o tin unu pe zi, pentru tot restul saptamanii.
Apropos de asta, pot sa recomand tuturor o lectura usoara de weekend (sau o auditie de bucatarie in timpuri de chef-ing), cartea (sau setul de CD-uri) “Scurta istorie a romanilor povestita celor tineri” de Neagu Djuvara?
aaaah, daca tot treci prin istorie, sa nu uiti de tepesh, mandria nationala! pune-l in ring cu agaton!
Hahahahahahahaha
Stai sa citesc si 2-ul…
eu as fi zis “sa mananca si gura mea branza, varza, viezuri “…
sau asa. =))
varza, barza, da’ branza-i pe viezuri
Ete Mures, cusma si mos acum! Mai lasati-ma’n pace! Ce sa spun… Ana Karenina per Scorilo!
“Apolodor? Oi! Unde dracu esti?”
))
)) 
))
Si, si “Ca’n tren! Shut the fuck up! 2:…”
Cat de idiot poti sa fi
Marş înapoi în grotă, pui de dac!
da-i si-un manual de gramatica