Da’ cu Istoria ce-ati avut? (Partea şase – scris)

Iarasi partea VI

In care, incet incet, incepe sa se scrie si sa se citeasca pe bune si in Moldova.

Idioti, imbecili, hoti, statuti, cu caftanele alea imputite, libidinosi, rai, prefacuti, lasi… Asa sunt toti. Nu stiu sa scrie, dar stiu foarte bine sa fure. Nu stiu sa citeasca, dar stiu sa insele. Nu stiu sa se spele, dar stiu sa fie ai dracului cu taranii. Nu stiu sa vorbeasca, dar stiu sa barfeasca. Asa isi spunea Dimitrie Cantemir, privindu-i printre gene pe boierii Divanului insirati in sala mare a tronului.

Isi rasuceste tacut o suvita de peruca, in timp ce unul dintre boieri iese inaintea lui si isi incepe pledoaria pentru transformarea taranilor liberi in serbi.

– N-avem nevoie, luminatia ta, de d’astia. Azi sunt aicilea, maine colea, dupa cum bate ploaia. Mai deunazi, am prins o familie care pleca de la mine de pe mosie, de la Saucesti, spre Falticeni, ca, cica, acolo, alde Movilestii platesc mai bine munca. Nu se poate asa ceva, nu?

Cantemir il priveste abia stapandu-si repulsia. Urmele dejunului se mai vad inca in barba boierului. Filthy creature, gandeste domnitorul. Du-te inapoi in grota, Capitain Caveman!

Isi imagineaza pentru o clipa, ce efect ar fi avut prezenta boierului din fata lui la Curtea imparatului de la Viena. Probabil ca Marea Ducesa von Nassau Hadamar ar lesina simtindu-i mirosul de picioare imputite. Revazand pentru o clipa chipul ducesei si reamintindu-si luna petrecuta impreuna cu ea la Timisoara, Dimitrie Cantemir zambeste: Iata o modalitate cate se poate de eficienta de a invata o limba straina – in pat cu o femeie maritata cu un impotent.

Boierul ia zambetul domnitorului drept incuviintare si se hazardeaza:

– Si, prea-marite, chiar trebuia sa ne bagam in razboiul asta dintre rusi si turci? Si de partea rusului? Io zic sa schimbam tabara, asa cum a facut Brancoveanu, ca turcii sunt mai aproape decat rusii.

Zambetul lui Cantemir dispare. Buzele ii se subtiaza intr-un rictus rece. In definitiv, ce obligatii are fata de tampitii astia retrograzi? Se intoarce catre cei trei scotieni din garda personala (scotieni pripasiti pe langa domnitorul Moldovei dupa ce au fost goniti de George I, regele Angliei, duce de Hanovra, care nu intelegea ce spun):

– Oi?

– Woot?

– Take this asshole out and cut his head off!

– That shshshall preshent no shignificant prrroblem, ssshir!

Unul dintre cei trei roscovani inalti se apropie de boier si, cu un gest scurt, ii reteaza capul cu o lovitura de sabie. Strigate de uimire se aud din toate colturile marii sali. Capul boierului se rostogoleste la picioarele domnitorului care s-are ca ars si incepe sa urle, inainte ca trupul decapitat sa atinga podeaua:

– What the fuck, man? Fuck! You fucking moron! You had to do it here, you stupid fucking idiot?

Scotianul il priveste nedumerit:

– Wooooot?!

– I said to TAKE HIM OUT! Out, you dumb fuck! I said OUT!

Mercenarul ridica din umeri.

– Out… in… Hish head hash to be cot anyway, no?

– Take the body away from here, you… You…

Nervos, Cantemir isi inghite cuvintele si se aseaza imbufnat pe tron. Boierii, crispati, il privesc pe uriasul soldat care iese tarand dupa el corpul fostului boier si cantand şâşâit si rârâit, in timp ce loveste cu piciorul capatana insangerata: “Herrre we arrrre. Born to be kings… We’rrre the prrincesh of the universh…“

– Who the fuck is this clown, this new guy? il intreaba Cantemir pe unul dintre cei doi soldati ramasi langa el.

– Duncan MacLeod, from the clan MacLeod.

In sala larga, boierii, desi obisnuiti cu autoritarismul noului lui domnitor, nu-si pot reveni din soc. Tremura si privesc fix urmele de sange din fata tronului.

– Asa, se aude glasul subtire al lui Dimitrie Cantemir, dupa cum spuneati, boieri dumneavostra, vreti sa ii tradam pe rusi, sa ne dam de partea turcului, sa transformam taranii in serbi, iar la intrebarea Ati citit “Galceava inteleptului cu lumea”? mi-ati raspuns ca nu stiti sa cititi… Foarte frumos, boieri dumneavoastra! Te pomenesti ca o sa-mi spuneti ca nu stiti nici ce e Academia din Berlin sau Renasterea? Cu voi trebuie sa implementez eu conditiile de integrare europeana?

Cei mai multi dintre boieri privesc in pamant. Unul mai tanar ridica mana precipitat, incurcandu-se in poalele caftanului:

– Io am facut harta mosiei, maria ta.

– Bravo. Stai jos. 8.

Un aprod se strecoara prin spatele tronului si ii sopteste ceva mariei sale care sare in picioare. In acelasi timp, pe usa intra un barbat foarte inalt, rosu in obraz, care calca cu pas apasat. Cantemir ii iese in intampinare.

– Petru!

– Dimitrie!

Cei doi se imbratiseaza. Petru cel Mare isi arunca privirea in jur, uitandu-se lung la boierii din incapere. Se intoarce catre domnitorul Moldovei:

– Ce ai facut? Nu i-ai pus sa-si dea hidoseniile alea de barbi jos?

– N-am avut cand. Cate sa schimb si eu intr-un an?

– Macar hainele astea…

Dimitrie Cantemir ridica din umeri:

– Abia incep sa invete a citi. Poate la anul…

– Nu mai ai timp, Dimitrie. Ne-au batut turcii. Am venit sa te iau cu mine.

– Pai si Moldova?

– Nu schimbi tu Moldova nici in 300 de ani. Hai cu mine! Oricum turcii n-or sa te mai lase pe tron. Te fac print si o sa ai tot timpul din lume sa scrii. Hai! Acum! Nu mai e timp.

Ezitand, domnitorul se indreapta spre iesire alaturi de prietenul sau, urmat indeaporape de cei trei uriasi din garda. Ajuns in usa, se opreste si se intoarce catre boieri. Ii priveste incruntat pentru o clipa si isi cheama scotienii mai aproape:

– Oi, mates?

– Yesh, shir, ii raspund cei trei.

– Shave all this bastards before you go.

– Oooh! Yesh, shir! Thou shshshall be done, shir!

Petru, razand, isi ia prietenul de brat si ies amandoi cantand: It’s good to be king and have your own way / Get a feeling of peace at the end of the day…