Serenity now!
La mine in bloc e liniste. Cand nu e zgomot. Muncitorii care amenajeaza mansarda au obiceiul, dintr-o etica protestanta a muncii prost inteleasa, sa inceapa lucrul inainte de ora 8 dimineata. Ba chiar, daca se poate, pe la 7. Ceea ce suge big time, mai ales in weekend.
In aceasta dimineata, (sper ca e sambata astazi, altfel as fi in big trouble la serviciu) pe la 8.10, cand am facut ochi, am facut ochii si mai mari. De mirare. Nu se auzea nimic. Mi-am trezit trezit entuziast sotia: “Trezeste-te! Au terminat!!!”. M-a privit buimaca.
- Cine? Ce? Cat e ceasul? Ce vrei?
Am sarit din pat si i-am facut semn sa taca. M-am oprit in mijlocul camerei:
- Auzi?
- Nu, mi-a raspuns confuza.
- Tocmai! am strigat. Tocmai! Nu se mai aude nimic. E 8 si 10 si nu se aude nimc! Au terminat! Muncitorii au terminat treaba in bloc.
- E 8 si 10?!? M-ai trezit la 8 si 10 ca sa-mi spui ca ce? s-a burzuluit ea la mine.
Si-a tras patura peste cap si s-a asezat mai bine. “Fuck off…” am auzit-o mormaind, “…am scapat de bormasina de la ora 8 si am dat de entuziasmul tau de la ora 8 si 10”.
Pfff! Party breaker!
Imi pare rau, da’ eu is de acord cu ea.
Nici nu ma asteptam la altceva din partea domniei tale! Grrr!
Are dreptate, eu ţi-aş fi dat un omor de nu mai adormeai vreodată. De frică să nu mă trezeşti.
Nici din partea dumitale nu ma asteptam la altceva.