Ziua 25. (340 to go)
Fuckin virus! Nu m-am putut misca. Azi am fost un lenes urias, imprastiat pe canapea, intre Star Trek, An Eglishman in New York, The Men Who Stares At Goats, pizza si sedinta de bloc.
Despre Star Trek DS9? Nimic. Se stie deja ca e cel mai slab serial din franciza.
An Englishman in New York? Mi s-a parut ca John Hurt a jucat powerfull (n-am gasit o traducere potrivita), cum a facut-o Sean Penn in Milk. Dupa ce am vazut filmul, am googleuit nitel in cautarea detaliilor despre Quentin Crisp. Concluzia? John Hurt – nota 10, pentru felul in care a impersonat apusul acestui gay icon.
The Men Who Stares At Goats… It’s a must. Am ras cu lacrimi la unele fraze, iar prima jumatate de film am vazut-o cu zambete cat casa. E… genul de film what-the-fuck?-er. Nu stiu daca e amuzant (as inclina sa spun ca nu), dar chestiile din care s-a facut comedie in filmul asta sunt foarte asemanatoare cu chestiile discutate serios saptamanile trecute in toata Romania (tampenia generalizata cu atacurile energetice).
Pizza… Despre pizza pot sa spun doar atat: o quattro formaggi si o napoletana de la Azzurro (livrare in 40 de minute) – 50 de lei, cu tot cu spaga. Bune. 7/10
La sedinta de bloc m-am dus doar ca sa fac rost de tigari. Am ramas fara tigari, iar la noi in periferia burgheza nu se exista nonstoape p’aproape. M-am scurs pana la parter, an evitat sa dau mana cu cineva, am stat vreo ora, am mai facut bancuri, s-a mai baut niste palinca si l-am fumat pe tipul de la 3 care asculta jazz.
Dupa care ne-am intors in casa si ne-am culcat. Si maine e de luptat cu gripa.
Ceea ce nu va doresc si voua.
sanatate!
Saru’mana! Dar cred ca asa e: oricum ai da-o, tot 7 zile!